- mãiestríe
- s. f., art. mãiestría, g.-d. art. mãiestríei; (obiecte, meserii) pl. mãiestríi, art. mãiestríile
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
mãiestríe
Look at other dictionaries:
măiestrie — MĂIESTRÍE, (2, 3) măiestrii, s.f. 1. Pricepere, iscusinţă deosebită; talent, dibăcie, artă. ♢ Măiestrie artistică = totalitatea elementelor pe care le pune în valoare artistul în procesul desăvârşirii unei opere literare sau de artă. 2. (înv.;… … Dicționar Român
artă — ÁRTĂ, arte, s.f. 1. Activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice şi care foloseşte mijloace de exprimare cu caracter specific; totalitatea operelor (dintr o epocă, dintr o ţară etc.) care aparţin acestei activităţi. ♢… … Dicționar Român
paletă — PALÉTĂ, palete, s.f. 1. Placă de lemn, de porţelan etc., prevăzută cu o deschizătură pentru a putea fi ţinută cu mâna, pe care pictorii îşi întind şi îşi amestecă vopselele când lucrează. ♦ fig. Gamă cromatică specifică unui pictor sau unei… … Dicționar Român
virtuozitate — VIRTUOZITÁTE, virtuozităţi, s.f. Însuşirea de a fi virtuoz în executarea unei bucăţi muzicale; p.gener. măiestrie, dexteritate, iscusinţă deosebită într un anumit domeniu de activitate (artistică). [pr.: tu o ] – Din it. virtuosità, fr.… … Dicționar Român
meşteşug — MEŞTEŞÚG, meşteşuguri, s.n. I. 1. Meserie; p. gener. profesiune, ocupaţie, îndeletnicire; meşteşugărie. 2. Ramură, disciplină (a ştiinţei, a artei); ştiinţă, artă, considerate ca discipline. ♦ Stil (artistic). 3. Pricepere, îndemânare, abilitate … Dicționar Român
castor — CÁSTOR, (1) castori, s.m., (2) s.n. 1. s.m. Mamifer rozător semiacvatic, lung de circa 85 cm, cu labele din spate palmate şi cu coada lăţită, care trăieşte în colonii, clădindu şi cu măiestrie cuibul pe malul apelor; biber (Castor canadensis). 2 … Dicționar Român
clasicitate — CLASICITÁTE s.f. Însuşirea de a fi clasic; p. ext. clasicism. – Din germ. Klassizität. Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CLASICITÁTE s. v. clasicism. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime clasicitáte s. f., g. d … Dicționar Român
marafet — MARAFÉT, marafeturi, s.n. 1. (pop. şi fam.; la pl.) Fasoane, mofturi; nazuri; fiţe. 2. (pop. şi fam.; mai ales la pl.) Podoabă (pretenţioasă). ♦ Lucru mărunt, fleac. 3. (înv.) Meşteşug, dibăcie; iscusinţă, pricepere, măiestrie. ♦ Procedeu,… … Dicționar Român
meşterie — MEŞTERÍE, meşterii, s.f. (înv. şi reg.) 1. Meserie; p. gener. profesiune. 2. Măiestrie, pricepere, îndemânare. ♦ Însuşire (ascunsă) a unui obiect. – Meşter + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MEŞTERÍE s. v. abilitate,… … Dicționar Român
măiestreţ — MĂIESTRÉŢ, EÁŢĂ, măiestreţi, e, adj. (înv.) 1. (Despre oameni) Care face un lucru cu măiestrie (1); talentat. 2. (Despre lucruri) Care este făcut cu măiestrie (1). [pr.: mă ies ] – Măiestru + suf. eţ. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… … Dicționar Român
